When I’ll be old, after I retire from my long sociopolitical power struggles, I’ll grow a long white beard, study alchemy and become a wizard.
I’ll go on a pilgrimage to find Shambhala and dwell upon mystical and esoteric truths until i near my deathbed.
And then, as I near my end as a human, I’ll have my body rebuild as a cyborg, take up ninjutsu and emigrate to Mars.
Cyborg ninja wizard.
No mercy.
Pe cerul adânc sunt stele ce curg
În ploaie din suflet și jale’n amurg
Nori grei se cufundă în profundă gândire
În inimă, în minte și’n tristă privire
Cand luna pe boltă, mareață se plimbă
Cleștar de lumini în cristal de oglindă
Arată ce dincolo de văl se ascunde:
O faptură de nea, lumină și unde
Here’s a short list of physical mindfucks to work your mind a bit:
1. Most of your body is as old as the Universe itself (the particles making it up). Even stranger, some of the particles randomly popped into existence.
2. Everything except hydrogen in your body was either created by the nuclear hell inside a star or it was created during the apocalyptic death of one. We are literally stardust.
3. We all come from a singularity, a sole physical object current science cannot explain.
4. Your body is made up by particles that can be in more place in the same time and they have different properties if you observe them or not.
[more to be added]
Do something good every day.
Do something great every week.
Do something amazing every few months.
Do something awesome every year.
Do something fucking epic every few years.
Do something LEGENDARY until you die.
Pe cerul gri, clipele curg
Dinspre zenit, spre al vieții amurg
Pătruns de lumină în liniștea clară
Pădurea mă scaldă în tăcere lunară
Pe pături de frunze, de timp măcinate
Meditez la esențe și mistere uitate
Spirit de gheață, foc și pământ
Doi ochi dintre nord simt cum mă străpung,
Tentație dulce, un vis de urmat,
Sanctuarul tăcerii etern tulburat.
Spre mine pășește cu priviri de smarald
Captiv ca un fluture de flacări chemat,
Acum dansăm împreună un dans nebunesc,
Două siluete contopite trupesc,
Iele sălbatice ce viața iubesc.
Pornind de la o poza amuzanta, am fost inspirat sa construiesc o analogie a pisicii negre in problema existentei Divinitatii:
Ateism:
Ateismul e cand esti intr-o camera intunecata, in care s-ar putea sa fie o pisica neagra, dar nu te obosesti sa o cauti si ai certitudinea ca nu exista.
Ateism militant:
Ateismul e cand esti intr-o camera intunecata, in care s-ar putea sa fie o pisica neagra, dar nu te obosesti sa o cauti si ai certitudinea ca nu exista. Mai mult, ii consideri existenta o prostie by default si ironizezi pe oricine presupune ca ar putea sa fie o pisica neagra in acea camera.
Scepticismul stiintific:
Esti intr-o camera intunecata si refuzi sa crezi ca exista o pisica neagra in ea pana nu gasesti dovezi palpabile ale existentei ei. Iei o lanterna mica si incepi sa luminezi camera. Realizezi ca este o camera imensa si nu vei putea niciodata in decursul vietii tale sa o scrutezi pe toata.
Agnosticism:
Esti intr-o camera imensa si intunecata, si s-ar putea sa fie o pisica neagra in ea. Fie nu iti pasa, fie esti constient ca nu vei putea gasi dovezi stiintifice (in paradigmele mainsteam de lucru in stiinta in ziua de azi) pentru a o gasi, asa ca iti vezi linistit de viata.
Dogmatism religios:
Intr-o Carte Sfanta scrie ca exista o pisica neagra undeva in aceasta camera, asa ca accepti din start aceasta idee si nu te mai chinui sa o descoperi direct. In cel mai bun caz incepi sa comunici cu ea, in speranta ca te aude si raspunde cumva. In cel mai rau caz, nici macar nu stii cum ar trebui sa arate o pisica neagra, dar tu iti afirmi credinta in ea.
Teism filosofic:
Nu exista dovezi empirice ca exista o pisica neagra, dar ea trebuie sa existe.
Teism rational/stiintific (perspectiva mea):
Pornesti de la presupunerea ca s-ar putea sa existe o pisica neagra (sau nu) in acea camera. Lovindu-te de cateva din obiectele din camera intunecata, auzi ceva ce suna a miorlait de pisica, dar nu poti fii sigur ca asta este. Pentru ca ai lanterna la fel de mica precum scepticul stiintific, incepi sa luminezi cateva colturi din acea camera imensa. Vezi ceva ce pare sa fie urmele lasate de o pisica neagra, dar nu poti sa fii sigur. Presupui deci ca s-ar putea sa existe o pisica neagra in acea camera si incepi sa construiesti o explicatie rationala si stiintifica de ce ea ar putea sa existe.
Ignosticism:
Cum arata o pisica neagra? Porma putem sa incepem sa o cautam.
Misticism:
Incepi sa pipai toata camera, in incercarea de a pune mana direct pe pisica neagra.
New age mysticism:
Suntem in interiorul pisicii negre.
Pentru ca stiu ca multi dintre voi va veti defini cateva obiective pe acest an si pentru ca, la randul meu, obisnuiesc sa fac asta de vreo 5 ani si cam stiu cum arata drumul sinuos dintre obiectiv si realizare, ma gandeam sa impartasesc din experienta mea in acest sens.
1. Pentru inceput, trebuie definita o viziune de viata. Da, poate suna pompos, dar e foarte important ce dorim sa indeplinim la cel mai larg nivel posibil pentru identitatea noastra individuala si anume – viata aceasta. Cam pe la 20-25 de ani, cu totii incepem sa avem o idee, generala macar, pentru a stii in ce directie vrem sa o luam. Sau chiar daca nu stim exact, fiecare SIMTE ca anumite obiective pe un an i-ar fi de folos pe termen lung. Acest pas reprezinta Viziunea.
2. Odata ce avem o idee in acest sens, ne definim cateva obiective mari, realizabile intr-un an si care ne-ar schimba viata un pic in bine. E foarte important sa le definim SMART (http://en.wikipedia.org/wiki/SMART_criteria). De asemenea, trebuie sa ne gandim cat ne-ar lua fiecare obiectiv in parte, cata energie si timp suntem dispusi sa ii acordam si cata determinare avem. Acesta pas reprezinta partea Strategica.
3. Dupa ce ati definit o lista de obiective (a mea pe 2013 are vreo 10 puncte), definiti subpuncte majore la fiecare (milestonuri de atins) si un plan pentru fiecare obiectiv sau subpunct (depinde cat de mare si complex e obiectivul). Planul trebuie sa fie REALIST, sa lase loc de evenimente si cheltuieli neprevazute, sa fie flexibil si totusi destul de inchegat. Planificarea fiecarui obiectiv reprezinta partea Tactica.
4. Incepand din ziua 1 a planului, e important sa va pregatiti mental pentru a va impune rutina benefica pe care planurile voastre o necesita. Gandul ca sunteti mai aproape cu fiecare mic pas de un mare obiectiv este (in general) suficient pentru oricine pentru a persevera. In fond, e vorba de ceva ce va doriti, asa ca procesul e oricum placut. Puneti-va planul undeva la vedere, astfel incat sa va apara mereu si sa va aminteasca de importanta sa pentru voi. Follow-up lunar pe realizari si obiective ar prinde de asemenea foarte bine. Aceasta este partea Operationala, si desi pare cea mai mica, e de fapt cea critica.
Ps: Critica este perseverenta. Roma nu a fost construita intr-o zi. Cei care nu inteleg ca pentru cele mai stralucite reusite este nevoie de perseverenta asidua si care nu sunt pregatiti sa nu vada rezultate bruste, ci doar mici realizari incrementale… nu vor reusi. Armati-va cu acest set mental si vizualizati zilnic obiectivul devenit realitate. Tine-ti de acel vis si ca deveni realitate. Si nu uitati:
“O călătorie de o mie de mile începe cu un singur pas” – Lao Tzu.
